Oamenii pot fi cruzi câteodată. Și pot greși. De multe ori nu o fac cu intenție. De multe ori nici nu-și dau seama. De multe ori regretă dar nu au curajul să recunoască că au greșit și țin în ei și acumulează frustrări în loc să le verse și să se împace. Sau să meargă mai departe. După caz. De multe ori oamenii o țin langa cu principii și cu idei care nu fac doi bani în fața realității și când se trezesc de multe ori e târziu. Uneori cam târziu. Niciodată nu e prea târziu dacă la un moment dat ai curajul să apuci viața de toartă. 

Departe de tot, de povești și de vise sunt două lumi. Cea grăbită și singură în goană grăbită după senzații noi și inutile și cea care stă și privește imobilă și indiferentă.

Orgolii completate cu citate celebre, poze vesele care radiografiate descoperă un hău imens.  O zi ca oricare alta dintr-o listă prea lungă lipsită de sens. Iar la final grija perpetuă de ce face altul. 

Un singur răspuns: la drum. Cu cât mai curând cu atât mai bine.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s