Cand te intreaba cineva ce iubesti,  la ce te gandesti? Cate lucruri iti vin in minte deodata? Cate lucruri te fac sa zambesti si cate ganduri ti se ingramadesc si vor sa iti iasa deodata pe gura?  Cu siguranta mai intai de toate e unul singur, ala e primul si e mereu cu tine.  E mereu primul, cu el incepi si tot cu el inchei chiar daca uneori  nici nu-l conceptualizezi.  Pur si simplu de cele mai multe ori doar il simti si atat.  Dar nu e vorba de asta acum, poate alta data :)… poate nu!

Eu as raspunde: viata, oamenii frumosi, soarele, marea, motorul, prietenii vechi, vinul bun, copii cand zambesc, Roxette, somnul, cafeaua dimineata in zori, pizza… si ar mai fi o lista lunga…

Lucrurile frumoase si simple iti vin cel mai repede in minte si e firesc sa fie asa.  Cautam prin natura noastra lucrurile care ne fac fericiti, indepartam de noi lucrurile care ne dor sau ne indepartam de ele. Pana aici e corect si firesc. Uneori insa trebuie sa le infrunti si pe cele care dor si uneori, uneori dincolo de ele se intampla sa descoperi exact ce nu te asteptai:) ceva care sa te faca sa zambesti, ceva care sa te faca multumit, implinit.

Nimic nu vine usor si poate e firesc sa vina asa pentru ca asa ajungi sa pretuiesti totul mai mult.

In viata cred ca ramai doar cu oamenii pe care i-ai cunoscut si locurile pe care le-ai vazut. Si daca stai si numeri ori de cate ori ai ras si ori de cate ori te-ai infuriat si daca primele dati sunt mai multe, atunci e bine! Inseamna ca datile cand ai reusit sa te trezesti sau sa te ridici au fost mai multe decat cele in care ai cazut.

Cateodata, timpul isi face timp pentru tine si te invita la o cafea. La o cafea in zori de zi, cand nici nu te-ai trezit bine sau la un pahar de vin, asa, mai pe seara cand ceilalti s-au dus deja la culcare. Si atunci ele vin. Amintirile. Oamenii pe care i-ai cunoscut si locurile pe unde ai umblat. In rest doar le simti, in momentele acelea le gandesti.

Te asezi si stai de vorba cu timpul si cu ele.  Le scoti din cutia lor din pod, te uiti cu rabdare la fiecare din ele, uneori zambesti alteori  zambesti mai putin. Apoi le dai drumul… si te duci sa te culci. Uneori le dai drumul de tot… sau cel putin asa crezi… Important e sa zambesti inainte sa o faci asa incat in zori dupa cafea sa zambesti din nou si sa iei viata in plin 🙂

Cu timpul, timpul insusi se aseaza din ce in ce mai rar la masa cu tine pentru ca trebuie sa isi faca timp si pentru altii iar tu ai oricum alta treaba de facut si cand le zambesti mult celor de langa tine sau tie insuti, nu prea ai timp de amintiri. Ele insa traiesc cu tine, prind forma si devin tot mai prezente sau mai sterse in functie de ce drum apuci si de ce intalnesti. Dar intr-o zi memoria revine si timpul iar se aseaza la masa cu tine. Si atunci e bine sa  ai mai multe lucruri pentru care sa zambesti.

 

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s