îmbrăcată în hanoracul meu trage încet din ţigară, din când în când îmi trece şi mie un fum, e frig dar e bine că mă ţine treaz, de nopţi întregi nu reuşesc să dorm mai mult de câteva ore…, e ciudat cu doi oameni din lumi diferite care se văd doar atunci când întâmplarea decide, am obosit să mă lupt cu vântul, las gândurile să zboare odată cu el şi în direcţia lui veşnic nehotărâtă, la urma urmei parcă contează, când simt că nu mai pot să rabd mă urc pe motor îmi pun căştile las muzica tare şi caut un drum cu mulţi oameni pe care pot să fiu singur, şi toate astea îmi trec prin cap amestecate… în timp ce ea îmi trece un fum… viaţa dureaza mai mult decât necazurile îmi spun şi poate o să îmi treacă sau poate o să îi treacă ei… deşi nu sunt deloc convins de asta…

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s